63% dintre cei care se hotarasc sa mearga la sala vor abandona in mai putin de 3 luni si doar 4% vor ramane pentru 12 luni sau mai mult1. Cifrele sunt descurajante daca va numarati printre cei care vor sa-si schimbe stilul de viata, dar exista si un motiv de optimism: putem face ceva in privinta aceasta.
Motivele renuntarii
Sa vedem intai care ar fi motivele pentru care oamenii renunta la a practica o activitate fizica. Si acestea sunt valabile de altfel pentru orice fel de obisnuinta noua pe care vrem sa ne-o cream, fie ca e vorba de a practica un sport, a manca mai sanatos, a merge mai mult pe jos, a invata o limba straina sau a canta la un instrument.
Motivul principal este ca schimbarea nu e usoara; si orice incercare de a ne schimba stilul de viata se va lovi de o rezistenta interioara. Am vazut acest lucru frecvent la cei care vin la cursuri. Entuziasm mare la primele antrenamente, dupa care destul de repede incepe lupta cu vechile obisnuinte: „Azi ma simt cam obosit(a) / ma doare capul / e urat afara / nu sunt intr-o dispozitie prea buna… Nu ma mai duc la antrenament, merg data viitoare, nu-i nicio problema daca lipsesc o data„.
Evident, nu e o problema daca lipsesti o data. Si se intampla sa fie motive obiective pentru care chiar nu poti ajunge in unele zile. Problema este ca fiecare renuntare ne creste sansele de a repeta acelasi dialog cu acelasi rezultat. Pentru ca, in loc sa cultivam obisnuinta noii activitati, cultivam obisnuinta renuntarii. Iar statisticile confirma acest lucru: incepatorii care nu au o prezenta regulata, au sanse mult mai mari sa renunte 2.
Si atunci ce ar fi de facut?
1. Sa fim constienti ca va aparea tentatia de a lipsi de la cursuri, si ca fiecare cedare in fata acestei tentatii ne aduce mai aproape de renuntare. Nu e nimic rau in a renunta daca ceva nu ni se potriveste sau nu ne mai place sau nu reprezinta o prioritate pentru noi, dar este important sa o facem asumat, fara a incerca sa ne ascundem dupa pretexte.
2. Atunci cand apare tentatia de a lipsi, exista cateva strategii de contracarare:
– Puteti sa va reamintiti cat de bine va simtiti dupa fiecare antrenament, cum dispar si oboseala, si stresul, si orice alte probleme.
– Puteti sa va oferiti o mica recompensa daca mergeti. Sau, din contra, o mica penalizare. De exemplu, o doamna ne-a marturisit ca venise la curs desi nu prea avea chef in ziua respectiva, pentru ca fiul i-a spus „Daca nu mergi azi la antrement, imi faci clatite”.
3. Este important ca activitatea respectiva sa va faca placere si sa va simtiti bine practicand-o. Atunci sunt sanse destul de mari ca, o data ce ati trecut de primele luni, sa constatati ca de-abia asteptati sa ajungeti la urmatorul antrenament si ca va modificati tot programul ca nu cumva sa fiti nevoit sa lipsiti la vreun curs. Daca nu va face placere, incercati sa gasiti alta activitate, chiar daca trebuie sa testati mai multe pana o gasiti. Pentru ca nu veti putea sa va tineti de ceva pe termen lung daca este o corvoada. Rezerva de vointa se epuizeaza destul de repede si n-o sa puteti apela la ea la nesfarsit.
4. Inscrieti-va impreuna cu un apropiat. Pe langa faptul ca e mai distractiv, un partener de antrenament e si un factor suplimentar de responsabilizare. Iti reaminteste motivele pentru care te-ai apucat de antrenamente, mai trage de tine cand n-ai chef si viceversa.
5. Cand paharul este deja plin, nu mai turnati apa in el. Am intalnit persoane cu un program foarte incarcat, care incearca sa se apuce de un sport pentru ca stiu ca e bun pentru sanatate. Dar daca de-abia faci fata la programul existent, solutia nu este sa mai adaugi activitati. Pentru ca vei ajunge sa alergi disperat dintr-un loc intr-altul, stresat permanent ca intarzii, ca trebuie sa pleci mai devreme, ca e trafic, ca pleaca bona, ca trebuie sa ajungi si la masaj etc. Solutia este sa golim intai paharul, sa cream suficient spatiu cat sa incapa lejer o noua activitate. Altfel nu vom face decat sa ne accentuam epuizarea si stresul.
